Am ramas dator sa va scriu cateva cuvinte despre acest Campionat Mondial... Un nou mondial, o noua componenta, dar si cateva constante. Din punct de vedere al lotului i-am primit pe Adi Aldea si Dani Mateescu in echipa alaturi de cei consacrati Paul, Doru si Boti. Am incercat in cele 8 zile petrecute pe malurile Savei sa oferim acestor baietii conditiile ideale pentru performanta si progres. Am cautat, noi cei care am pregatit mondialul, ca din punct de vedere al dotarii, nadei si momelilor sa nu ne lipseasca nimic in fiecare zi si cred ca ne-am achitat cu brio de aceasta. Am avut 2 zile de antrenament in afara pistei, in aval cu 2 km, de unde am plecat cu concluziile trase despre elastice, linii, plute si cu o mica dilema la carlige. De asemenea lamurisem problema obletelui si aveam certitudini despre talia acestora si cati se pot prinde pe minut(4-5 pe minut, media 10g). Pista era deosbita din toate punctele de vedere, dar inegalitatea acesteia avea sa se confirme abia dupa cele 6 zile de antrenament si concurs. O prima zi de antremant in boxa 18 (cap amonte) avea sa ne ofere un pescuit extrem de dificil cu adancimi de la 7 la 12m pe rubensiana. Am prins morunasi si babusti si cateva mrene, dar densitatea de babusca era mai mare fata de restul pistei. In antrenamentul de dupamasa am facut un vad scurt, undeva la 9m de rubensiana cu diferite abordari si am tras concluzia ca acest vad in acest sector putea aduce in juvelnic o cantitate foarte buna de peste. Boxa 18 (alaturi de 17 si 16), din pacate, nu facea parte din pista oficiala datorita unei greseli de numarare a standurilor. A doua zi ne-a regasit in boxa 13, din nou in secotrul cu apa adanca, dar cat de cat constanta. Aici am urmarit o abordare la 11,5 m cu 2 dintre baieti construind si vadul scrut care ne impresionase placut dupa prima zi. Ploaia a stricat putin socotelile, iar pescuitul a devenit extrem de dificil datorita imposibilitatii de a demufa tronsoanele de rubensiana. Dupa aceasta zi de antrenament am tras concluzia ca vadul la 11,5m nu tinea pestele precum ne-am fi dorit, in sensul ca urcau pe plat dar nu ramaneau si era necesara abordarea pescuitului exlcusiv la 13m pe o panta destul de inclinata. Pescuitul bun din primele zile avea sa incetineasca, pestele sa devina mofturos si totul sa scada in intensitate. Boxa 9 din a treia zi de antrenament ne-a adus intr-o zona cu apa normala (5m) parte a pistei recunoscuta pentru mrenele pe care le tinea. Abordarea la 13m s-a dovedit a fi corecta, iar pescuitul alternat pe nada si peste nada avea sa aduca in jurul a 8kg de peste dupa cele 4 ore ( cu 1-2 mrene bonus). O cantitate buna, peste media echipelor de pluton si aproape de media slovenilor din stanga noastra. Era cert faptul ca dupa aproximativ 2 ore pestele se taia in fata si trebuia sa cautam alternativa de a aduce grame in juvelnic pana la sfarstiul mansei. Bologneza nu era solutia pentru ca in fata era peste putin, iar solutia viabila care ramanea era obletele. Boxa 4 din ultima zi ne-a confirmat cele patite in celelalte zile de antrenament legat de comportamentul pestelui si scaderea dramatica a cantitatilor nu era deloc surprinzatoare. Stiam de asemenea ca exista standuri si standuri, care tin peste mare si unde se puteau face destul de repede cantitati bune si altele care trebuiau abordate in mare parte la oblete. Seara de vineri ne-a regasit la sedinta unde pentru fiecare sector trebuia sa particularizam tactica datorita diferentelor de dancime, a curentului, samd. Am cerut baietilor disciplina tactica mai presus de orice, iar hotararea de a trece la oblete ne putea urca locuri multe. Drept dovada dupa prima zi constanta si disciplina ne-au adus un bine meritat loc 7 la 8 puncte de bronz si 14 de aur, locuri pe care le visam alte dati, dar care acum pe aceasta pista erau perfect realizabile datorita rasturnarilor din clasament si inconstantei echipelor. Dupa prima zi eram singura echipa in 4 puncte (6-8-9-9) pe o grila bunicica, nu buna. A doua zi ne-am propus o tactica asemanatoare insa cu o doza in plus de risc pentru pestii mari. Stiam ca daca vrem o medalie trebuie sa riscam si am facut'o insa grila de duminica a fost extrem de proasta. Doar numere mici in sectoare, iar pestii de talie medie si mare erau mai in amonte in fiecare sector. Lipsa de discpinlina a unora in a doua zi ne-a constat multe locuri, cu 5 puncte mai putin echipa termina pe 6 sau 7. Asa ne regasim pe 11 un loc mai bine ca anul trecut. Cam asta a fost in mare, va stau la dispozitie daca aveti intrebari si va lamuresc cu placere.
In final vreau sa multumesc si sa trag cateva concluzii: 1. Lipsa de omogenitate a lotului si-a spus cuvantul. Unii baietii stiu ce inseamna sa tragi pentru echipa altii mai putin. De aceea le multumesc lui Boti Paul si Doru in mod special, dar si lui Adi Aldea si Dan pentru ca au facut si ei cat le-a stat in putinta si au incercat sa complineasca lipsa de experienta prin daruire si ambitie. 2. Din punct de vedere material, echipa a avut ca de fiecare data un buget generos si nu a lipsit absolut nimic. Pe aceasta cale multumirile mele domnului Poiana, fara de care aceasta echipa nu ar exista. 3. În mod cu totul special vreau să le mulțumesc lui Alex Gavan și Adișor Farkas pentru sprijinul pe care l-au acordat echipei pe tot parcursul săptămânii și pentru efortul depus. 4. Am invatat multe, am mai acumulat experienta si ne vom pregati mult mai bine pentru mondialul ce urmeaza. Ne-am dat seama ca oricine e de batut si oricand se poate castiga, dar ai nevoie si de o grila favorabila. 5. Daca imi spunea cineva ca dupa prima zi suntem peste anglia, italia, olanda, serbia, belgia, franta si slovenia ii spuneam ca suntem sigur pe 1, iar la sfarsit daca imi spunea in continuare ca am batut anglia, italia, olanda, serbia, belgia ii spuneam ca sigur luam medalie. Din pacate nu a fost asa, dar la anul echipa va fi sus. Echipa are nevoie de 2-3 concursuri pe echipe, mari, pe an si cu participare internationala. Este necesar sa lupti mereu cu cei din top sa progresezi, iar in tara avem un singur concurs pe echipe si acela din maxim 10 echipe daca nu e pe doripesco. Pentru 2013 ne-am propus sa participam la walterland si IAM, precum si la mondiale si evident la echipe in tara. Pe aceasta cale, avand in vedere ca romania nu a fost reprezentata la europeene de mult timp, il rog pe Zsolt sa vina alaturi de noi (din postura de capitan-concurent) pentru a participa impreuna cu echipa U23 la Campionatul European.
|