Doresc sa multumesc pe aceasta cale tuturor celor implicati in participarea la acest campionat european , baietilor din echipa si oamenilor de spate care ne-au ajutat ( Nutzu , Radu , Adi Farcas , D-na Vera , Vichi) si in special domnului Poiana.
Am avut ocazia sa vad despre ce e vorba la un astfel de concurs ... Parerea mea e ca noi ca si echipa nu am aratat rau deloc. Avand in vedere logistica de care am dispus am facut tot ce am putut luptandu-ne de la egal la egal cu numele grele din pescuitul international.
Legat de pescuit pot spune ca nu am mai intalnit niciodata o pista atat de dificila, care se schimba de la o zi la alta datorita scaderii nivelului apei cu minim 30 cm/zi. In fiecare zi de antrenament pestele s-a prins pe vaduri diferite .... la inceput parea sa fie castigator sliderul ca apoi in concurs sa fie doar 1-2 pescari pe toata pista care sa mai pescuiasca asa.
Pentru noi cel mai productiv s-a dovedit a fi vadul scurt , cu un pescuit alternativ de oblete cu babusca iar spre final cu pescuit de rapitor( biban, sorete, stiuca) . In antrenament am prins intre 2 si 5.5 kg in conditiile in care englezii prindeau pe rubensiana de 13 constant intre 2 si 4 kg, ungurii intre 1 si 6 iar italienii intre2 si 6 . Nu stateam rau deloc..... Am incercat in fiecare zi si slider si vadul de 13 m si un alt vad la 7 sau 9 m dar aproape de fiecare data cei desemnati sa pescuiasca vadul scurt ieseau castigatori... Era o constanta si am decis ca si in concurs sa ne bazam in mare parte pe acest pescuit. Ceea ce nu am stiut noi anticipa a fost comportamentul pestilor in momentul in care in ziua de concurs datorita scaderii si mai puternice a apei vadul nostru scurt era acum direct pe taluzul de beton al canalului, pestii nemsiavand nici un refugiu natural. Primul lucru constatat la inceputul mansei a fost ca talia obletilor se cam micsorase totusi frecventa cu care ii prindeam era foarte buna. Daca mansa ar fi durat doar 2 ore fiecare dintre noi am fi terminat undeva in primii 5 . Dupa 2 ore s-a cam terminat povestea cu vadul scurt si am iesit pe rubensiana unde fiecare am facut cam ce am putut , asistsnd in acelasi timp destul de neputinciosi cum francezii, italienii, polonezii, englezii, sarbii sau belgienii ajutati constant de informatiile precise din spate incepeau sa prinda peste dupa peste..... Prindeam si noi dar nu in acelasi ritm. Oricum o mansa destul de buna pentru noi. A doua zi povestea era deja cu totul alta rastunarile dramatice de clasament s-au datorat si puterii de anticipare a oamenilor cu experienta din fiecare echipa si a vitezei de adaptare a concurentilor la informatiile primite din spate. Din pacate pentru noi pestele din vadul scurt a cam disparut de pe acolo..... ramanand doar obleti de 2-3 grame cu care nu puteai face mare lucru, asa ca am insistat mai mult pe rubensiana. Ne-a lipsit un rezultat bun individual sa intram in primii 10 in conditiile in care Lucian a scapat un crap la mincioc cu care ar fi facut un 4-5 pe sector....
. Asta e !! Poate ca am fi meritat un loc mai bun pentru eforturile depuse...
Avem din pacate multe probleme de organizare din cauza faptului ca nu dispunem de acelasi numar de persoane de spate ca si echipele mari.... si ne liseste cu siguranta un Mark Downes autentic , ca sa nu mai vorbim de bugetul necesar unui astfel de concurs...
Totusi dispunem de pescari talentati si de viitor in conditiile in care in celelalte echipe tinerii cam lipsesc... Sunt convins ca odata cu rezolvarea problemelor de organizare rezultatele nu se vor lasa asteptate!!!
Cam asta a fost experienta sarbeasca !!