Apropos de căpşunică, am păstrat salvate pentru eternitate două postări de pe forum, de la cupa Sensas – Doripesco 2009.
George scrie:
Super concurs, felicitari Lupei,Suciu si organizatorilor Sensas!
Si cateva impresii:
In prima mansa, sectorul C, standul 41, am folosit o nada (superba ptr. Cornesti) fantastica (secreta)
! Nici nu incepuse concursul si aveam deja dril la carligul gol cu ... un novac! Dupa 15 min. mi-a rupt un kit ... asta semnaland deja ce avea sa se intample
In fata mea, in stanga, la dreapta, la 40m, fierbea apa de fitofagi!
Cu tusul si tot forfacul pe substrat aveam busa dupa busa ... nepunctabile.
Clasament, maxim de puncte, experienta "locomotive" - imensa!
Nada gresita plus incapatanare = locul 14 din 14 si 2 pestisori (mare minune), o platicuta ratacita si o babusca ...
In mansa a II-a, sectorul B, standul 26, alta nada (Dynamite Baits cu 5 kg. de peleti), alta viata. Am reusit sa recuperez ceva, mi-am rupt inca un kit si o coada de minciog am constatat ca pentru Doripesco imi tb. scule mai serioase.
Pestii, "mefienti" si destul de satui (am inteles ca au fost hraniti inainte de concurs).
O pagină mai târziu, la pagina 15, scrie Truia:
Cele doua manse?…pentru mine au fost total diferite :
Am inceput mansa 1 super bine : in 30 de minute aveam 7 crapi…cred ca eram primul pe sector zic “ Dracee!! Sa vezi ca-i fac si pe Rancu si pe Lupei !”… dupa aia a inceput festivalul Glukas… am uitat sa va spun eram pe standul 40… nu’s ce a aruncat in apa ca nada ca s-a umplut apa de fitofagi…mii…n-am vazut niciodata asa ceva..fierbea apa de ei..sareau ca delfinii…nu mai puteai nici sa dai cu batul ca nu se ducea plumbul la fund… si Rujan gata, gata sa faca schi nautic cu busele de un metru, rube rupt si alte aventuri… dupa vreo juma de ora de disperare… ma duc pe match… canci! vorba romanului pana la vreo 40 de metri (cam cat pot sa arunc eu cu match-ul) aceeasi situatie: buse langa buse juca wagler-ul ca nebunul si alerga si la stanga si la dreapta de mi-era si frica sa intep sa nu cumva sa agat vreo torpila de 15 kile care sa ma lase orfan de Walter Tamas cu pana de paun… si cum nu pot sa dau la 60 de metri ca Adi m-am distrat restul mansei uitandu-ma la Rujan si admirandu-i stapanirea de sine ca mie imi venea sa rup betele si sa plec acasa… inutil sa va spun ca n-am mai prins absolut nimic si am facut un amarat de loc 10.
George, Truia, să vă bucure Dumnezeu zilele, că tare mi-au mai plăcut cele scrise mai sus